Pe un tãrâm întunecat,
- Întunecatã încãpere -
Ducându-şi viaţa în tãcere,
Se simte-acum ameninţat.
În întuneric camuflat,
Unde lumina nu pãtrunde,
Sã fugã? Sã se-ascundã? ... Unde?
De-aceea geme disperat!
De calzi pereţi, plângând de zor,
El se agaţã cu putere
Cãci simte-acum crunta durere
Şi strigã: "Nu, nu vreau sã mor!"
Fiind la moarte condamnat
Chiar de cei dragi, de tati, mami...
Tocmai ei sunt acum duşmanii!
El moare... dar nevinovat.
Cã pe nedrept e acuzat
Şi viaţa lui e în pericol
Sã crezi aşa ceva-i ridicol?
E groaznic, dar adevãrat!
Sãrman şi neajutorat
El ura celor dragi primeşte
Şi pentru el se pregãteşte
Al vieţii-apus însângerat!
Azi, mulţi considerã a fi
Un joc de-a viaţa şi de-a moartea
Dar, pentru ei, pãstratã-i partea
Acelor morţi, nu-acelor vii!
El strigã... strigã tot mereu...
Departe, aproape... inimi surde!
El strigã. Cine îl aude?
Aude sigur Dumnezeu!