O Tată,
Poţi Tu vedea ceea ce este dincolo de ceea ce se vede?
Poţi Tu simţi ceea ce nu pot exprima ci doar trăi şi simţi?
Poţi Tu cel mai de aproape să acoperi dorul lucrurilor de departe?
Poţi Tu înţelege sentimente pe care le trăieşte inima mea
Dar pe care nu le înţeleg?
Tu acel care ai zis: "pot totul",
Poţi aşa cum ai transformat apele amare în ape dulci,
Acel care ai vindecat
Şi ai adus înapoi oamenii din cel mai îndepartat
şi întunecat loc al pământului: moartea...
Să aduci aproape oamenii de care mi-e dor,
După care tânjesc atat de mult ...
Şi pe care nu îi pot aduce cu forţele mele
Sau cu înţelepciunea, sau cu voinţa mea,
oamenii care de departe ce sunt depăşesc logica omenească de a fi aduşi aproape.
Doamne Isuse,
Tu eşti acea speranţă care nu se stinge niciodată.
Şi oricât de departe am merge, Tu poţi veni langă noi.
Dulce Isus, Tu singurul vezi, simţi, înţelegi, transformi,
Lucruri pe care nu le poate nimeni inţelege.
Tu, stâncă-n valuri da, Tu poţi...
De aceea mă aşez liniştită în braţele Tale
Şi întâmpin fiecare nouă zi cu încredere,
Aşteptându-i împlinirea.