Cine are o inimă înțeleaptă este numit priceput,
dar dulceața buzelor mărește știința.
Proverbe 16:21

Atinge, Doamne, gura mea
cu al Tău sfânt cărbune,
și câte zile voi avea,
vorbească Duhul Sfânt prin ea,
așa Te rog, Stăpâne!

Dacă copii sau soț, vreodată,
m-ar supăra-n vreun fel
le las în mâna Ta de Tată,
o mărturie mai curată
mereu să le ofer.

Căci vreau copiii mei să fie
oameni destoinici pe pământ
și pentru-a Ta Împărăție;
de-aceea, orice-ar fi să vie,
nu-i voi zdrobi cu-al meu cuvânt!

Aleg să-i binecuvântez
și-atunci când nu merită,
căci Tu așa mă-nviorezi
când sunt căzut mă cercetezi,
iar soapta-Ți blândă mă ridică.

La fel vecini, colegi de muncă,
s-audă-a Tale promisiuni
când le rostesc în lupta cruntă...
da, când dușmanul mă înfruntă
mă apăr doar prin rugăciuni.

Otrava bârfei să n-o las
prin gura mea să-Ți strice planul.
Când paiul pare-ușor de tras,
înțelepciunea Ta, gingaș,
să-mi schimbe-n har elanul!

După ce-nlătur bârna mea,
spre viață și zidire,
de-a fi să fie voia Ta,
să scot și paiul altuia
prin vorbe de iubire.

Căci, Doamne, în cuvinte-ai pus
puterea vieții și a morții.
Dar ne-ai trasat un drum, Isus,
și să Te-urmez doresc, supus,
până în ziua Judecății.

Atunci când ne vei separa
spre răsplătire sau osândă;
ce har, ca prin vorbirea mea
să pot bun rod a-Ți aduna;
o, Doamne, dă-mi izbândă!