Munţi de aur de-aş avea
Sau de-argint întregi coline,
Fericirea n-aş gusta
Fiindcã nu din ele vine,
Ci din harul de a sta
Lângã tine.
"Pentru preaiubita mea
Flori îşi rãspândesc parfumul.
Cãci o floare e şi ea,
E un crin. Ca ea, niciunul!
E-o strãlucitoare stea
De la Domnul."
"Glasul tãu e minunat:
De aceea, cãtre tine
Eu urechea mi-am plecat;
Cã adesea, în suspine,
Iubitor m-ai mângâiat
Şi-a fost bine!"
Munţii nu m-ar desfãta,
Nici câmpii de grâne pline;
Ape reci nu ar putea
Sufletul sã mi-l aline,
Numai harul de a sta
Lângã tine.