Ma voi opri sa fac o rugaciune,
Ma voi opri din goana-mi pe påmant
Ma voi opri sa iti cinstesc Stăpâne
Mai presus de toate, Numele-ti prin cânt!
Mi- e jertfa searbădă si-n lacrimi is altare,
de pocainta si dor sfânt;
Caci harul mi- e deajuns si strig in gura mare
S-auda toti, căci numai Tu esti sfânt!
Din tina-s plamadit cum nu puteam mai bine
De Tine pe deplin desăvârșit!
Si-oricat as fi de ispitit de fire,
Ma fac dușman cu ea, prin veșnica-Ți jertfire
Ce Tu in dar mi-ai oferit!
M-opresc sa stau o clipă la Golgota,
La locul ce-mi sopteste ca eu sunt dorit!
Si iti zăresc găurile din mâini și din picioare
Si amuțit nu pot sa zic nimic... .
Cum? Se aude -n șuierat prin vale?
Cum? Parca sus pe munte-i un ecou șoptit?
Cum pentru-n păcătos ca mine,
Lasata-i cerul tot ca m-ai iubit!
Și astăzi, cand alerg grăbit pe-a mea cărare
Si sunt de gânduri istovit
M-opresc si rușinat de-a mea purtare
Îngenunchez si plâng... . că sunt iubit!