Un foc, dar nu rugul aprins acolo in pustie
Ci plin de temeri, frig si indoieli
Si oameni care dupa vorba ne cunosc
Suntem galileeni.

O slujnica, dar nu din casa lui Ioan Marcu
Ci una vorbareata, care te barfeste
Si oameni care-o cred si-n fata ei
Iti vine sa te blestemi. Omeneste!

Si un cocos, nu pregatit la mesele fratesti
Ci care canta-atunci cand zorile apar
Si iti aduce-aminte de o juruinta
Si plangi cu-amar.

Mai e iertarea, dar nu prin Lege, ea nu poate
Ci prin Cristos, prin jertfa din Calvar
Prin sangele divin, prin trupu-i frant pe cruce
Iertarea prin credinta, ca si har.

Un foc, o slujnica sau un cocos
O vorba ce te da de gol si-apoi amarul plans
Dar si iertarea care astazi curge
Si harul care inca nu s-a stins.

... E sarbatoare azi, nu stati ca Petru,
Nu-i nici un foc, nici sluga, nici cocos
E doar iertarea, masa Lui intinsa
Si doua maini care te-mbratiseaza! A lui Cristos!