Cu mulți ani inainte, în vremuri de înfrângeri
Profetul Ieremia scria a sale plângeri
De ni se potrivește nu e nici un ridicol
Descrierea-i făcută în ultimul capitol: …
O Doamne- aduți aminte de ce ni s-a ‘ntâmplat
Te uită, vezi ocara, ce rău ne-a sufocat
A noastră moștenire trecut-a la străini
Luând și-a noastre case iar noi suntem ruini
Rămas-am fără tată, orfani și este crunt
Iar ale noastre mame ca văduvele sunt
Până și apa noastră cu bani o cumpărăm
Și ale noastre lemne pe bani le procurăm
Prigonitorii noștri mereu ne urmăresc
Și obosiți când suntem odihna ne-o răpesc
Noi mâna ne-am întins-o fără a Te -ntreba
Înspre Egipt și-Asiria ca pâine să ne dea
Acum părinții noștri ce-au săvârșit păcate
S-au stins și-n vremea asta noi le purtăm pe toate
Slugarnicul sau robul acum ne stăpânește
Din a lor mână nimeni nu ne mai izbăvește
Cu viața în primejdii pâinea ne-o căutăm
Amenințați de săbii-n pustiu cutreierăm
Căci pilea ni se arde ca-ntr-un cuptor încins
De frigurile foamei ni sufletul cuprins
Chiar în Sion, ce groaznic, femei au necinstit
Și pe fecioare-n Iuda, cum nu sa pomenit
Ne-au omorât mai marii, mișel i-au spânzurat
Bătrânilor de seamă ei cinste nu le-au dat
Pe-ai noștri tineri pus-au la muncă la râșnit
Poveri de lemn greoaie copiii ne-au zdrobit
Nu se mai duc bătrânii la poartă pe-nserat
Și tineretul nostru să cânte a-ncetat
Din inimi bucuria sa dus și a pierit
Și jocul nostru este de jale-nlocuit
Iar de pe cap cununa, căzută-i la gunoi
Fiindcă păcătuit-am, acum e vai de noi!
De inima ne doare și ochii s-au umbrit
E fiincă Sfântul Munte, Sionu-i pustiit
Privim și ne-ntristăm, mușcându-ne de limbă
Acum șacali prin el nestingheriți se plimbă
Dar Doamne, Tu cu Slavă pe veci împărățești
Pe scaun de Domnie de-a pururea domnești
De ce ne uiți pe veci? Căci sufletul ne geme
Cum să ne părăsești pentru atâta vreme?
Întoarce-ne la Tine și ne-om întoarce iar
Și dă-ne iarăși zile ca-n vremile de har
Să ne fi lepădat, de tot, Doamne cu ură?
Să Te fi mâniat pe noi peste măsură?
08/20/2020 Daniel Hozan Phoenix, Arizona