Si noi, ca Iuda am vrea
Sa vindem nard curat in fiecare zi
Ca are pret, ca am putea dona saracilor
Ce pregatire pentru moarte? In ce zi?

Si casa sa se umple cu miros de nard?
De ce? Tamaia nu e buna?
Nu-s bune rugaciunile si postul
De doua ori pe saptamana?

Si-apoi sandala sa desfac
Picioarele sa I le sterg cu parul?
Eu stau la masa si impart Cuvantul
Unde vezi frate-acolo, Cerul?

Sau ce, acolo e miros de nard?
E ca-n Betania? Te crezi Maria? ...
Nu te-nsela, caci de la toate-acestea
Incepe, frate vesnicia!

Fa ca si mine, strange stele
Si flori si zambete si-apoi cununi
Pe capul celor ce sunt frati cu El
Sa le asezi. Si in burduf s-aduni

Si lacrimi, dar si mir de mare pret
Ca vine vremea sa-I dezlegi sandala
Sa-I uzi picioarele cu lacrimi
Ca si Maria din Magdala

Da, vine-o zi cand Templu va fi gata
Si fumul de tamaie va-nceta
Iar rugaciunea s-a sfarsi, insa cantarea
Ca un miros de nard ne va-mbata!

Ce facem? Vindem nard, spalam picioare
Si strangem lacrime mai des.
Haideti cu noi sa-nceapa vesnicia,
Caci ca Maria, partea buna am ales!