A judeca cu sânge rece pe cel ce s-a deschis și ți-a spus tot
E crâncen, e barbar, e o durere nesfârșită, e apă de potop.
A-i răspândi în jur mărturisirea sinceră ce ți-a încredințat-o
E ca și cum l-ai împinge-n groapa, ce singur și-a săpat-o.

Fratele tău ți-a mărturisit greșeala, păcatul, nevegherea sa,
Nu pentru a-i scoate ochii, pentru a-l jignii, ci pentru a-l ajuta.
Acum apleacă-te în post și rugăciune, de-acum e și povara ta,
Nu judeca, nu condamna, nu disprețui, asta nu-i chemarea ta.

Nu judeca aspru ce cel ce se pocăiește și se lasă de al său păcat.
Domnul l-a iertat, de ce-ar sta în fața ta ca un om condamnat?
Nu face rău celui ce are nevoie de ajutorul tău doar să te fălești
Arătând cu degetul la păcătos și crezând că tu cel mai sfânt ești.

Mai degrabă va fi iertat păcătosul ce strigă: ”Doamne ai milă!”
Decât fariseul mândru de faptele lui, ce la Domnul nu se-nchină.
El nu vine sincer să-și recunoască nevrednicia și păcatul
Ci sub masca fățărnicie, e departe de Domnul; înșelatul.

Domnul te vede, de El nu te poți ascunde, te cheamă te iubește
Ascultă degrabă suflet drag, vin-o, te lasă de păcat și te pocăiește.
Nu lăsa pe cel rău să-ți întunece mintea cu minciunile lui șirete.
Vin-o la Domnul, El poate să te ierte, să te spele, să te-ndrepte.

12/5/2019
MB