De L-am acceptat pe Isus ca Domn și Mântuitor personal
Și de-L iubim pe El, mai mult ca orice și oricine – fără egal,
De El ne ghidează gândirea, purtarea și e Stăpân în inima noastră,
Suntem fii și fiice, în casa Tatălui – în Împărăția Lui cerească.

Transformarea începută în inima noastră, continuă zi de zi,
Mai mult slujim și tot mai aproape de Domnul, dorim a fi!
Dragostea pentru Domnul nu poate stagna, nu poate sta pe loc.
Ori creștem în iubire zi de zi, ori s-ar putea să nu o avem deloc!

Mulțumesc Domnul meu că nu ne-ai lăsat singuri pe pământ.
Mulțumesc că ai turnat în noi dragostea, prin Duhul Tău cel Sfânt!
Mulțumesc pentru planul Tău de a fi un organism viu – o Biserică unită,
Ce de Trupul Lui Hristos și de învățătura Scripturii, stă mereu nedespărțită.

Mă uit la Biserică, roada suferințelor Tale – Mireasa Ta,
Ce frumoasă o faci adăugând zilnic, suflete la ea.
O preoție sfântă, prieteni, ambasadori și frații Tăi, Tu ne numești.
Să ne prezinți Tatălui, fără pată și fără zbârcitură – Tu ne pregătești.

Biserica – Templul Tău cel Sfânt unde slujba închinării
Sunt roadele Duhului Sfânt și faptele bune ale ascultării,
Lumină și sare prin moarte și renunțare de sine,
Trăim prin credință, pentru a te onora pe Tine.

Biserica e un organism viu, format din pietre vii.
De unul singur, Biserică tu nu poți ca să fii.
Pietrele între o clădire sunt bine amplasate,
Meșterul zidar, Isus Hristos, le cunoaște bine, pe toate.

Când în zid apare o spărtură, cu toții să ne adunăm
Cu toții, în post și rugăciune, ca unul să luptăm!
Căci nu este mai mare dragoste, decât viața să îți dai
Pentru cel de lângă tine și în voia Domnului să stai.
MB
Aprilie, 15 2018