Vino!
Alexandrina Tulics, album Splendori

Vino și stai lângă versul meu
când zâmbește, râde, plânge,
se zbate să nu moară înecat
de ura celor din jur,
când geme de durerea rănii făcute,
de dansul cazacioc! ...
Vino și adaugă o lacrimă sau adun-o pe cea
care, nu o mai poate răbda obrazul meu de arșița ei! ...
Vino și roagă-te, să crească pădure în locul ierbii,
în jurul cioturilor ce-și urlă infirmitatea,
pe care doar cerbii o liniștesc
cu mângâierea coarnelor
și fătatul puilor în lacrimile căprioarelor României!
Vino!
Vino să plângi rugi pe steagul românesc,
hotarul ce mai înconjoară Țara,
să stai în dreptul Dunării, Carpaților, Mării,
cu grâul dragostei sufletului tău, trecut prin inimă!
Vino!
Să fii opinca lăsată de strămoși: de nimeni încălțață!

25 august 2020, Delafield