Câte gânduri ne frământă...

Câte gânduri ne frământă, cu întrebări ce vin șuvoi,
Când se duce încă un an, de împliniri sau de nevoi
Și privim acum în urmă: Ce-am lucrat pentru Cristos,
Sau am alergat într-una, fără să avem folos?

-Vom avea oare iar harul, să mai stăm în casa Lui,
Să cântăm în părtășie ascultând iar Glasul Lui?
Să ne îmbărbătăm din Cartea, care Domnul ne-a lăsat,
Și împreună să cântăm, ce prin Duhul Sfânt s-a dat?

-Oare mai putem noi oare, să mai plângem împreună,
Să ne sprijinim în rugă, de încercarea ce-o să vină?
Dar noi credem că speranța, toată este doar la El
Și ne va călăuzi în toate, chiar și-atunci când este greu

Este anul care vine, oare har de bucurii?
Sau vom fi în strâmtorări, Doamne toate Tu le ști!
În anul care a trecut, ne-Ai fost scut cu îndurări
Și ne-Ai binecuvântat, și ne-Ai pus balsam pe răni,

Ce aduce Anul Nou, bucurie și iertare?
Sau aduce numai dor după pace și salvare?
Să ne pregătim chiar azi, pînă încă este har,
Să veghem în rugăciuni, să zidim al nost' altar

Să ne adunăm ulei, ca și cele cinci fecioare,
Care este Duhul Sfânt, pentru ziua aceia mare,
Să nu fim nechibzuite și să stăm nepăsători,
Ci să fim toți vegheatori, ca să fim biruitori

Doamne nu știm, ziua în care, te-om vedea venind pe nori,
Câte zile vor mai fi și câți ani vor trece în zări,
Toate sunt în brațul Tău, Le cunoști și Le conduci,
Vrem atunci când hotărăști, sus cu Tine să ne duci.

19.11. 2019
Amin
Floarea. F.