Eclesiastul 3:1-8

Orice lucru are-o vreme,
Smulge bobul păgubos;
Sfarmă zidul care geme,
Zburdă dacă eşti voios.
Azi nu-i timp de-mbrățişare,
E-nvechit ce nu-ți mai vine;
Ca să-ți dregi vorba cu sare,
Cheamă pacea lângă tine.

Tot ce e a fost odată
Şi eşti partea unei scheme;
Cât cutreieri viața toată,
Orice lucru are-o vreme.

Naşterea te ia în spate,
Moartea te apasă-n jos;
Din semințele-aruncate
Smulge bobul păgubos.

Lasă-ți fapta rea-n pustie
Şi de alta nu te teme;
Fă-ți din piatră temelie,
Sfarmă zidul care geme.

Dacă-ți plângi nefericirea,
Râzi când timpul e frumos;
Când te lasă tânguirea,
Zburdă dacă eşti voios.

Toate pietrele-aruncate
Să le-aduni cât mai e soare;
De s-a dus ultimul frate,
Azi nu-i timp de-mbrățişare.

Ce-ai dorit şi căutat
Ai pierdut printre ruine?
Uită tot ce ai păstrat,
E-nvechit ce nu-ți mai vine.

De-ai căzut printre surcele,
Coase-ți cortul de salvare.
Taci în clipele mai grele,
Ca să-ți dregi vorba cu sare.

Cât iubirea te păzeşte
Ura nu te poate ține,
Când războiul nu se-opreşte,
Cheamă pacea lângă tine.

Cheamă pacea lângă tine,
Ca să-ți dregi vorba cu sare;
E-nvechit ce nu-ți mai vine,
Azi nu-i timp de-mbrățişare.
Zburdă dacă eşti voios,
Sfarmă zidul care geme,
Smulge bobul păgubos...
Orice lucru are-o vreme.