În inundata lume-a urii,
În negura cleioasei seri
Este nevoie ca străjerii
Să se îndrepte-n grumăjeri!

Priviți la zidul ce se surpă
Ce stați, oșteni, împovărați?
C-o mână reparați pridvorul
Cu mâna dreaptă vă luptați!

În fruntea voastră merge Domnul
Nu vă uitați în jur deloc!
Să nu vă prindă-n pace somnul
Iar în război, nu stați pe loc!

Smulgeți din inimă toți stâlpii
Ce n-aparțin lui Dumnezeu,
Întăriturile străine
Centrate-n jurul unui EU!

Fiți piatra cea mai ascuțită
Ce-a omorât pe Goliat,
Fiți o săgeată care taie
Un întuneric viciat!

Nu v-ascundeți să bateți grâul
De teama unui Madian!
Ieșiți afară, uite-i câmpul,
Nevoie-i de secerători!

Căci El iubește să lucreze,
În cel mai slab toarnă puteri!
Unde era nimic în mine
El a găsit și-a pus averi!

Trăiască veșnic Împăratul!
Trăiască veșnic Dumnezeu!
Tot ce a fost, va fi și este,
El este Domnul, Tatăl meu!