Un pământean vorbi odată,
Despre Dumnezeu din cer
În detaliu și-n speță,
Îl caracteriza mereu.

Că-i bun, că-i Tatăl nostru,
Și noi trebuie să-L iubim
Dar din păcate nimeni,
Nu asculta cuvântul lui.

Acest om vorbea puternic,
Despre credință, despre jertfă
Și spunea cu voce tare,
Să ne întoarcem la credință.

Alți auzeau ce spune;
Alți nici nu-i interesau;
Alți puneau la suflet;
Alți chiar se schimbau.

Se schimbau în bine,
Și priveau spre cer mereu
Recunoscându-L în toate,
Pe Isus Hristos, Dumnezeu.

Pentru că ceea mai mare bucurie,
A Lui Dumnezeu din cer
Este ca tu să recunoști că dimineața,
Îți deschide ochii El.
-Amin-



P. Daniel-, Deutschland, 4 Octombrie 2020