Viciúl e vărul morții-n beci,
Un virus ce toacă mărunt,
Atacă mintea pentru veci
Și inima cu amănunt...

Viciúl te prinde când ești mic,
Când omu-i plin de entuziasm,
În floarea vârstei, când e spic;
Te zguduie ca un seism...

Viciúl te fură la minut,
Acum un pic, apoi mai mult;
Te mai oprești cu un strănut,
Revii în forță cu tumult...

Viciúl în sus, viciúl în jos,
Spre răsărit, mai spre apus,
Îți face răni până la os,
Ca mai apoi să cazi — răpus...

Viciúl e arma unui laș,
Un iatagan înfipt în ochi,
Ca accesoriu de chezaș,
Un monument plin de păduchi...

Viciúl e gros și-alunecos,
E-mpădurit cu mincinoși,
Te-ajută să te simți fricos,
E leul ce-ți vinde gogoși...

Viciúl, azi, trebuie zdrobit,
Iisus Hristos vrea să câștigi;
Aruncă-ți slava de falit
Și plin de pace ai să strigi:
„Iertat — eliberat — salvat!”