PREZENŢA TA...

Prezenţa Ta, O, scumpe Tată
Îmi face inima voioasă,
Ea cântă - că-i înviorată,
Posedă tihna mult visată
E-o stare dulce şi duioasă.

A Ta prezenţă mi-e lumină
Ce zilnic paşii mi-i ghidează
În lumea rece şi străină,
În lumea cu atâta tină
Mă mustră şi mă-mbărbătează.

Prezenţa Ta îmi dă tărie
Să rabd ofensele tăcut,
Să pot visa la-mpărăţie,
Să stau mereu în curăţie
Să pot sfârşi ce-am început.

De-ar fi s-o pierd aş fi pierdut
Aş fi doar humă fără vlagă
M-aş scufunda-n necunoscut
Şi aş uita că în trecut
Mi-a dat lumină Faţa-Ţi dragă...

Dar Tu eşti bun, rămâi în mine
Chiar de Te supăr uneori
Mă-nveţi mereu ce este bine,
Să mă abat din căi străine,
Să-i iert pe-ai mei prigonitori.

Oriunde-aş merge mă-nsoţeşti
Şi mă ridici dintr-o cădere,
Îmi dai din bucurii cereşti
Şi-ntotdeauna mă iubeşti
Şi mă păzeşti de decădere.

Prezenţa Ta a dus poporul
Dinspre Egipt înspre Canaan
Ei au văzut focul şi norul,
Se-ndepărtau de-asupritorul,
Se-apropiau de Iordan...

Şi tot la fel mă va conduce
Pe mine, robul Tău supus
Chiar când m-apasă greaua cruce
Mă întăreşte s-o pot duce
Până sosesc Acolo Sus.

Şi-apoi, sosit în sfântul Plai
În gloria ce nu apune
Voi fi pe veci cu Tine-n Rai
Te voi cinsti cu-n dulce grai
Şi Îţi voi da închinăciune.

August/2006