Milă și Îndurare

Mai stai tu să privești o floare,
Mai privești tu roua dimineții,
Mai ești copil, mă-ntreb eu oare,
Sau ești răpus de grijile vieții?

Mai privești tu răsărit de soare,
Sau a zilei asfințit,
Cuprins de-a dimineții zare
Ori ești slab, ești ostenit. ?

Mai ai a inimii copilărie?
Când pe-afară ne jucam
Copleșit de-a sa magie
Orice joc reinventam.

Toate sunt un dar de sus
Ca să simți că ești iubit
Libertate-n tot ce vezi
Orice lucru-i lămurit.

Când eram mai mici
Umblăm ca și copii din fire
Dar acuma am crescut,
Mergem spre desăvârșire.

Încolonați spre Tronul Sfânt
Cu-o inimă smerită, mare
Toți un cuget și un gând
Dorind să facem sărbătoare.

Și cu inima zdrobită
Cerem milă și iertare
Pentru tot ce am greșit
Lasă Doamne îndurare.
Amin bandisebastiantapas@gmail. com