Generația mascaților
Au existat mascați în omenire,
Care mai de care ascunși bine,
Din cei cu fețe schimbătoare,
Din cei școliți și poziții-nalte.
Experți în a ne ascunde bine,
Noi oamenii suntem răi din fire,
„Cameleoni” care pozăm în funcție,
De cum ne strângem bogăție.
A venit acum vremea unei generații
Ce purtăm mască precum bandiții,
Nu pentru că am jefui o bancă,
Ci pentru ca să ne ferim de boală.
Totuși sub masca asta de protecție,
Noi toți purtăm însă multe fețe.
În funcție ce iubește fiecare,
Vrem s-arătăm la toți imaculare.
Să știe însă bine orice suflet,
La Dumnezeu Sus, la judecată,
Adevărul o să sune ca un tunet,
Fiecare mască iute o să cadă.
Veniți azi, toți ce purtați mască,
Să trăim cu-adevărata față,
Să nu mai trăim doar pentru sine,
Ci să dăruim la toți iubire.
Iubirea aceea care se jertfește
Așa cum Hristos S-a dat la Cruce,
Căutând pe alții s-ajute-n viață,
Arătând la toți adevărata față.
Simion Ioanăș