Eu voi pleca-ntr-o zi acasă,
Te-oi părăsi, pământule pribeag,
Te voi lăsa și voi zbura spre casă,
La Cel ce-mi este Marele-mpărat.

Eu voi pleca-ntr-o zi acasă
Și te-oi lăsa, pământule străin,
Da. . voi pleca și voi uita de tine
C-ai fost aicea plini de spini.

Eu voi pleca curând, curând Acasă
Și mă voi întâlni cu El,
Și voi uita că am călcat pe tine,
Eu mă voi duce la Emanuel.

Da, voi pleca curând Acasă,
Căci vreau să-L văd pe Domnul meu,
Da, eu vreau să mă-ntâlnesc cu Domnul
Ca să-L întreb: "Ce am fost eu?"

Cu ce am fost mai bun ca alții,
Ca eu, un călător pribeag,
Să capăt mântuirea-n dar
Prin Golgota, mărețul har?

O, da! Eu voi pleca curând
De pe acest străin pământ,
Și voi uita ce-i suferința,
Ce-i greul, ce e umilința,

Ce-i plânsul, ce este necazul,
Ce-i lacrima ce-mi udă azi obrazul,
Ce-i încercarea, ce-i cuptorul,
Căci eu voi fi cu Creatorul.

Da! Voi zbura spre zările albastre
Și m-oi-nălța ca porumbelu-n zare,
Căci știu și am nădejdea vie
Că ne-om vedea în veșnicie!

Eu voi pleca-ntr-o zi Acasă
Și-aștept cu dor aceea zi,
Când Domnul va veni din slavă
Să-și ia acasă ai Săi copii.

Și-n fiecare zi mă rog
Și-nalț spre Domnul meu o rugă,
Să vină, să grăbească ziua,
Sa-aducă mai degrabă răsplătirea!

Eu voi pleca curând acasă,
Și știu că nu mai este mult,
Și am credința cea nezguduită
Că într-o zi ajunge-voi în Casa mult dorită!

Eu voi pleca la casa părintească,
La Tatăl, care mă așteaptă,
Care mereu se îngrijește
De mine și mă ocrotește!

Și azi mă rog și eu la fel
Așa cum și Ioan în Carte scrise:
"Și Duhul, și Mireasa zic:
O, vino, Doamne Isuse!"
 Amiin!