Mi-ai dat un dar, o binecuvantare
Sa Te slujesc aici, acum, asa cum sunt
Si mi-ai mai dat prin mila Ta iertare
Cand m-ai creat Isuse pe pamant.

Desi pumn de tarana sunt
In care duh de viata ai suflat
Sunt doar un vierme, o nimica toata
Si in picioare-oricand pot fi calcat.

Nu inteleg de ce, dar totusi
Tu ma iubesti Isus asa cum sunt
Si peste toate Tu m-ai asezat
Peste tot ce-ai creat Tu pe pamant.

Sub stapanirea mea sunt toate celelalte,
Iar eu... sub stapanirea Ta-am fost pus
Cum pot sa nu-mplinesc a Ta porunca?
Cum pot sa nu Iti mai slujesc, Isus?

Oare-am uitat de-a Tale binefaceri?
De tot ce de la Tine am primit?
Oare-am uitat de jertfa de pe cruce
Cand pentru mine-n chinuri ai murit?

Atat de rau sa fiu Isuse oare?
Fata de Tine-atata de nepasator?
Incat sa nu aud a Ta chemare?
Sa nu mai simt in mine-al Tau fior?

Tu mi-ai tot, Isus, tot ce-am avut
Dar eu in schimbul tuturora ce Ti-am dat?
Te-am parasit de-atatea ori cand mi-era bine...
Rusine... rana-n suflet Ti-am lasat...

Caci nepasarea mea fata de Tine
Adeseori mai mare devenea
Dar Tu n-ai vrut sa pierzi inca un fiu
Si dupa mine ai trimis atunci salvarea.

Tu mi-ai deschis iar ochii ca sa vad
Ca sa-nteleg cum stau in fata Ta
Ca sa regret trecutul meu murdar
Si iarasi sa pornesc pe calea Ta.

Atatea Doamne-atatea Tu mi-ai dat
Si inca-mi dai. De mine Te-ngrijesti
Si Iti reversi a Tale binecuvantari
Asupra mea caci Doamne, ma iubesti!

Alt dar mai mare ca acesta nu-i
Si nimeni, niciodata n-ar putea
Sa schimbe Doamne ceea ce Tu simti
Sa-mi fure dragostea, iubirea Ta!