Doamne... nu ne pedepsi că și-așa e viața grea
Teama ne-a intrat în case și ne-apasă inima
Nu ne pedepsi Părinte... . mai îndură-Te de noi
Și mai plouă cu-ndurare peste lumea în nevoi...
De privim în jurul nostru nu vedem decât suspin
Oameni care gem în boală fără sprijin și alin
Unii dintre ei se duc triști și singuri, neștiuți
Fără de un bun rămas... fără a mai fi văzuți...
Doamne... nu ne pedepsi că și-așa-i furtuna mare
Nu știm unde s-alergăm... unde să găsim salvare
Omu-i limitat în toate... dacă Tu ne-ai părăsit
Va fi frig și întuneric pe pământul pustiit...
Știu... Te-am întristat Părinte... mult prea des și mult prea greu
Când n-am ascultat, în valuri, glasul Tău de Dumnezeu
Și-am crezut că suntem tari... că luptând vom birui
N-am știut că doar prin Tine în dureri vom izbuti...
Azi venim cu umilință înaintea feței Tale
Mulți: creștini și necreștini... de prin munți și de prin vale
Ne-nchinăm cu reverență... proclamăm Numele-Ți Sfânt
Ca un Scut să se întindă peste-acest bătrân Pământ!
Doamne Te rugăm fierbinte ne mai iartă încă-o dată
Și alungă în pustie boala asta blestemată
Ne îmbracă-n pace sfântă și ascultă ruga mea:
Doamne, nu ne pedepsi că și-așa e viața grea!

Vulcan-03-11-2020
Mary