Fii binecuvântatã, dar!
Şi viaţa ta sã fie
Cãlãuzitã exemplar
Pildã slujind oricui, mãcar
Ca mamã şi soţie!
Nu te-ntrista când anii fug
Rostogolind la vale
Cu forţa unui tãvãlug
Înãbuşind sub fier de plug
Şi visurile tale!
În viaţã, fã ce poţi sã faci
Şi-aşa cum se cuvine!
Pe doi certaţi sã îi împaci!
Dând din ce ai, celor sãraci
TU îţi aduni comori în saci,
Nu cine ştie cine!
Trecutul... e un tren pierdut,
Prezentul, o pãrere.
Timpul ce vine-i un ţinut
Îndepãrtat, necunoscut;
O hainã luatã cu-mprumut,
Cãldurã chipului de lut
O vreme sã-i ofere! ...
Am scris aceste rânduri pentru Ligia, sora noastrã, acum, când împlineşte vârsta de 28 de ani.