Prea multe zile au trecut
și ma scund de mine...
Învolburat de-atâtea griji
și șchiopătând... . am neglijat
sa ma-ntalnesc cu Tine... .
Inca mai curge pe obraz,
o lacrima uitata,
o urma fada de amintiri
ce-au fost cândva odată... .
și ma trezesc înconjurat
de mii de stări străine
în schimbul părtășiilor
ce le aveam cu Tine.
-De ce o Doamne e prea greu?... . ma trezesc rostind
si parca tot plângând aud
răspunsu´n mintea mea vuind
-Doar pentru ca în loc sa crezi,
te-ai bizuit pe tine,
Doar pentru ca în loc s-asculți
ai alergat la porți străine
Doar tu cu mana ta ai scris,
sentințe vinovate,
tăcând și așteptând în schimb
sa iți răspund la toate.
Si încă stau și te aștept
sa te trezești creștine
sa-ți fie dor și sa-ti dorești
sa te-ntalnesti cu Mine...