Rămâi cu noi Isus, căci este înspre seară,
Și întunericul devine tot mai gros.
Îngrijorări și gânduri multe ne-mpresoară,
Avem nevoie s-auzim un glas duios.

Rămâi cu noi Isus, dacă dorești la masă,
Ne este drag ca pâinea să o frângi.
Cuvântul Tău să fie hrană-n orice casă,
Durerea, teama și tristețea să alungi.

Ah Doamne, nu pleca, ramâi și astă seară,
Vreau capul să mi-l pun pe al Tău piept.
Ca ucenicul Tău iubit odinioară,
Să-Ți simt suflarea și apoi s-adorm încet.

Și vreau să mă trezesc cu Tine sus în glorii,
În mult doritul și eternul Paradis.
Căci știu că nu e mult, și se arată zorii,
Și seara neagră, va rămâne doar un vis.

Dany Căpătan