Un dor sub soare am nespus,
Să mă întâlnesc cu al meu Isus...
Să-L strâng în brațe eu aș vrea,
Să-I simt mâna Lui asupra mea.

Acest dor îl port mereu
În gândurile mele...
Prin pribegia acestei vieți,
Neavând putere.

Un dor care mă face slobod,
De pământ și de păcat...
Și îmi avândă gândul,
Spre Dumnezeul preînalt.

Dorul de casă, dorul de cer,
E cel mai frumos vis...
Cand pășești cu încredere,
Spre frumosul Paradis.

Acestea sunt momente unice,
Dincolo de cer, de stele...
Unde vom fi cu toți,
În frumoasa veșnicie.
-Amin-


P. Daniel-, Deutschland, 11 Noiembrie 2020