Mi-e dor de Tine Doamne, de Sfântul Tău Cuvânt,
Mi-e dor să văd cum vindeci prin Duhul Tău cel Sfânt.
Mi-e dor de părtașia cu frații când se-adună,
Mi-e dor când esti prezent cu noi toți împreună.
Mi-e dor de-acele clipe de înviorare,
Mi-e dor când vii la noi, prin Duh de cercetare.
Mi-e dor de-acele lacrimi vărsate-n rugăciuni,
Mi-e dor când ochii noștri, văd o mulțime de minuni.
Mi-e dor de Tine Doamne, dar este de ajuns?
Ajută-mă o Doamne să pot ajunge sus.
Prin a mea trăire să pot să te slujesc,
De sunt acas' sau nu, prin Tine să trăiesc.
Poezie scrisă cu ocazia acestor vremuri de pandemie/ carantină