Îmi ridic spre cer privirea... Doamne, glasul mi-l auzi?
Azi se-nalță către Tine și așteaptă să-i răspunzi...
Nu-Ți cer Doamne-n astă seară bogăție să îmi dai
Nu vreau case, nici mașini... nu vreau faimă peste ani
Tot ce azi Te rog fierbinte... tot ce-aduc în fața Ta
E ca în a Ta-ndurare să ne scapi de boala grea
Să-o duci Doamne în pustie, vântul să o risipească
Și în marea de uitare să o lași să putrezească!
Îmi ridic spre cer privirea... Doamne oare mă asculți?
Vezi Tu lacrimile multe? Auzi glasul celor mulți?
Mulți sunt cei ce-n suferință se îndreaptă către tine
Căci nu-i nimeni pe pământ din dureri să le aline
Și-i cuprinde teama rece și puterile îi lasă
Doar cu gândul pot ajunge într-un loc numit ”acasă”!
Fie-Ți milă Domnul meu... știu că-amarnic Ți-am greșit
Prin păcatele comise și prin lipsă de iubit
Dar acum strigăm spre Tine... mic și mare, împreună:
Iartă-ne... Ne iartă Tată și adu iar vremea bună! ! !

Vulcan-03-12-2020
Mary