MĂ DUC LA IESLE...

Mă duc la iesle – doar cu gândul
S-aduc omagiu unui PRUNC
La ale Lui picioare sfinte
Cu mulţumiri să mă arunc.

Nu-i un palat cu strălucire
Şi nu-i castelul impozant
Ci e un loc al umilinţei
Nu-i pentru omul arogant.

Mă uit la chipu-I ca de înger
Şi mă închin cu mult onor
Şi văd în El un prieten bun
Şi văd în El un Salvator,

Mai văd în El un Fiu al păcii
Amicul celor necăjiţi
El va aduce consolare
La cei ce-n lume-s prigoniţi.

Îi mulţumesc c-a vrut să vină
În lumea noastră de rebeli
Unde tratatu-l-au prea multi
Doar cu dispreţ şi cu răceli,

Urma sa fie pus pe-o cruce
Bătut şi chinuit cumplit
Dar printr-o cruda răstignire
Un plan divin va fi-mplinit.

Mă uit la chipul ca de înger
Şi mă închin cu mult respect
Şi simt c-a Lui lucrare sfântă
Avea-va-n lume mult efect.

Privirea Lui pătrunzătoare
Va cuceri pe cei mâhniţi
Şi vor simţi înviorare
Vor ştii că pot fi răsplătiţi.

I-aduc recunoştinţă astăzi
Şi-n veci de veci voi fi dator
Că s-a făcut şi pentru mine
Mântuitor şi Bun Păstor.

Mă duc la iesle- doar cu gândul
Căci azi e ziua de Crăciun
S-aduc omagiu unui Mire
Cu El pe veci să mă cunun.


Dec-2006