Veniți de ascultați toți cei ce vă temeți de Dumnezeu și voi istorisi ce a făcut El sufletului meu.
Am strigat către El cu gura mea și îndată lauda a fost pe limba mea.
Binecuvântat să fie Dumnezeu, care nu mi-a lepădat rugăciunea, și nu mi-a îndepărtat bunătatea Lui!
Psalmul 66:16,17, 20

Îmi vărs ‘naintea Ta, Stăpâne, inima
Așa cum Însuți, Tu, m-ai învățat.
N-ascund neliniștea și frământarea,
mă doare frica, sunt descurajat.

Zi după zi înghit dezamăgire,
e-așa de-amară, mă îmbolnăvește.
Suntem batjocoriți de stăpânire,
chiar între frați, ne mușcăm mișelește.

O, nu dormi la cârma Universului,
știu că Îți pasă când ne rătăcim.
N-o să ne lași ca pradă întunericului,
din fiii Tăi s-ajungem iar străini!

Cred astăzi în cărarea care-o vei croi-
chiar dacă nu văd cum mai poți aduce vindecare-
cred că mai mult decât știu cere, voi primi,
căci am văzut la lucru brațul Tău cel tare.

M-ai scos din ape-nvolburate și-n trecut,
iar așezat pe Stâncă-am înțeles mai bine
că încercarea m-a-ntărit și m-a crescut,
m-a înălțat mai aproape de Tine.

Și spun ”Amin” eliberat de-ngrijorare.
Sufletul mi se odihnește liniștit.
Pe buze-mi freamăt-o nouă cântare,
căci Tu ești credincios, fii-n veci slăvit!