Uși închise, uși deschise,
Ori te lasă, ori te țin,
Interzise sau permise,
Te mențin ca și creștin.

Se închid când voia firii
Se înalță mai presus
De dorința împlinirii
Voii Tatălui de sus;

Se deschid când renunțarea
La ambiții fără El
Te conduc și-ți schimbă starea,
Nu în fiară, ci în miel;

Se închid când în iluzii
Ți se nasc doar visuri seci,
Năpădite de confuzii
Și de sentimente reci;

Se deschid când porți în tine
Gândul Lui și gând de dor,
Gând de viață, gând de bine,
Gând curat, vindecător;

Se închid când poate calea
Ți se-ndreaptă primejdios
Înspre locul și-nspre valea
Rătăcirii de Cristos;

Se deschid atunci când ruga
Nu se stinge-n greul tău,
Ci răstoarnă buturuga
De-ndoială și de rău...

Uși închise, uși deschise,
Doamne, Tu le ai, le dai!
Sunt vitale, sunt precise,
Pentru noi sunt uși de Rai.