Prima solie îngerească din Apocalipsa 14.7 ne spune:”Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă,căci a venit ceasul judecăţii Lui;şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul,marea şi izvoarele apelor”!.Acea-stă chemare este făcută să ne conştientizeze de puterea lui Dumnezeu,atât în dragoste şi milă cât şi în dreptate şi judecată.Spre deose- bire de frica firească,lumească,temerea de Dumnezeu este “începutul înţelepciunii”(Ps.111.10),”este începutul ştiinţei”(Prv.1.7) şi “este izvor de viaţă,care fereşte de cursele morţii” (Prv.14.27).Domnul Hristos spune în Matei 10.28:”Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul,dar care nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă”.Şi ca să facă o deosebire între temerea de lume şi cea de Dumnezeu spune:”Vă las pacea Mea, vă dau pacea Mea.Nu v-o dau cum v-o dă lumea.Să nu vi se tulbure inima,nici să nu se înspăimânte”(Ioan 14.27).Acum mai mult ca niciodată este făcută această chemare la temere de Dumnezeupentru că “a venit ceasul judecăţii Lui”.Atâta timp cât Domnul Hristos se află în Locul Preasfânt din Templul ceresc,încă mai este har,milă şi mijlocire pentru omul nepocăit.Psalmistul spune:”M-am gândit la aceste lucruri ca să le pricep,dar zadarnică mi-a fost truda,până ce am intrat în Sfântul Locaş al lui Dumnezeu şi am luat seama la soarta de la urmă a celor răi (Ps.73.16,17).Soarta omului este decisă prin judecata lui Dumnezeu în Sfântul Locaş.Daniel descrie acest moment magnific şi înfricoşător care ar trebui să trezească în fiecare om teama de Dumnezeu: “Mă uitam la aceste lucruri,până când s-au aşezat nişte scaune de domnie.Şi un Îmbătrinit de zile a şezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada,şi părul capului Lui era ca nişte lână curată;scaunul Lui de domnie era ca nişte flăcări de foc,şi roţile lui ca un foc aprins.Un râu de foc curgea şi ieşea dinaintea Lui.Mii de mii de slujitori Îi slujeau şi de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui.S-a ţinut judecata şi s-au deschis cărţile”(Daniel 7.9,10).Cât timp Domnul Hristos se mai află în postura de mijlocitor în Locul Preasfânt mai este har şi milă pentru iertare,pocăinţă,apropiere de tronul milei şi rămânere în cartea vieţii.Când se declară:”Cine este nedrept să fie nedrept şi mai departe,cine este întinat să se întineze şi mai de- parte;cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sfânt să se sfinţească şi mai departe” (Apoc.22.11) atunci totul “s-a isprăvit”(Apoc.16.17) şi “răsplata Mea este cu Mine,ca să dau fiecaruia după fapta lui”(Apoc.22.12).Atunci “Templul s-a umplut de fum din slava lui Dumnezeu şi a puterii Lui şi nimeni nu putea să intre în Templu până se vor sfârşi cele şapte urgii ale celor şapte îngeri”(Apoc 15.8).Domnul Hristos Îşi lasă hainele de Mare Preot („..avem un Mare Preot care s-a aşezat la dreapta scaunului de domnie al Măririi,în ceruri,ca slujitor al Locului Preasfânt”..Evrei 8.1,2) şi le îmbracă pe cele de Împărat („Împărăţia lumii a trecut în mîinile Domnului nostru şi ale Hristosului Său.Şi El va împărăţi în vecii Vecilor”..Apoc.11.15).Solia primului înger cheamă nu numai la temere ci şi la închinare.Dacă teama este legată mai mult de judecată,în- chinarea este legată mai mult de puterea creatoare a lui Dumnezeu. Înainte de încheierea timpului de har,a istoriei lumii şi de revenirea Domnului Hristos,îngerul ne duce înapoi la Geneza cap.1,spunându-ne Că adevărata închinare se face în faţa Dumnezeului creator,Cel care are viaţa în Sine,care a făcut cerul şi pământul,marea şi izvoarele apelor,şi tot ce are suflare de viaţă.Dumnezeu a creat şase zile şi în a şaptea s-a odihnit.El a pus legile de mişcare şi funcţionare ale astrelor (soare,lună şi stele)şi ale pământului prin marea Lui putere şi înţelepciune.Proverbe 8.22-36 ne arată obârşia înţelepciunii divine şi puterea ei creatoare:”Eu am fost aşezată din veşnicie,înainte de orice început,înainte de a fi pământul...Când a întocmit Domnul cerurile eu eram de faţă; când a tras o zare pe faţa adâncului,când a pironit norii sus şi când au ţâşnit cu putere izvoarele adâncului,când a pus un hotar mării...când a pus temeliile pământului,eu eram meşterul Lui la lucru,lângă El,şi în totate zilele eram desfătarea Lui,.. jucând pe rotocolul pământului Său şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor”.Înţelepciunea Lui „a făcut Cloşca cu pui”(Amos 5.8), „a făcut Ursul Mare,luceafărul de seară şi Rariţele şi stelele din tinuturile de miazănoapte”(Iov 9.9),”a făcut peştii cei mari...după soiurile lor şi orice pasăre înaripată după soiul ei”(Geneza 1.21), „a făcut fiarele pământului după soiul lor,vitele după soiul lor şi târâtoarele pământului după soiul lor”(Geneza 1.25).După „soiul lor” înseamnă că fiecare specie care are suflare de viaţă în ea e capabilă să se înmulţească,să crească şi să existe păstrându-şi caracterele fiziologice şi morfologice bine definite.Înţelepciunea şi puterea Lui a făcut lucrul acesta şi El a spus la sfârşit „că erau foarte bune”(Geneza 1.31).Astăzi ştim ca aceste „soiuri” de viaţă îşi datorează trăsăturile specifice acizilor nucleici: acidul dezoxi- ribonucleic (ADN) şi acidul ribonucleic(ARN).Practic ei sunt baza vieţii pusă de Dumnezeu în fiecare specie.Controlează perpetuarea speciei,sinteza proteinelor(cărămizle vieţii) şi a enzimelor(catali- zatorii vieţii),au capacitatea de a se autoreplica şi de a menţine viaţa în toată frumuseţea şi diversitatea ei.ADN-ul se află numai în nucleul celulei iar ARN-ul şi în nucleu şi în citoplasmă.ARN-ul mesager intră în nucleu preia informaţia de la ADN revine în citoplasmă ,în ribozomi,şi pe baza acestei informaţii declanşeazăsinteza de proteine specifice celulei respective.Legea transmiterii caracterelor prin ADN şi ARN face ca ele să fie stabile în cadrul aceleeaşi specii.Orice perturbare în funcţionarea lor,prin agenţi fizici,chimici sau biologici duce la aberaţii şi mutaţii grave ale genotipului.Dumnezeu a interzis amestecul „soiurilor”: „Să nu împerechezi vite de două soiuri deosebite”(Levitic 19.19) şi „să nu sameni în via ta două feluri de seminţe,ca nu cumva să întinezi rodul seminţei pe care ai semănat-o şi rodul viei”(Deuteronom 22.19).Un exemplu de actualitate este vaccinul ARN-mesager împo- triva infecţiei covid.În lumina cuvântului lui Dumnezeu asistăm la o tentativă de amestec a „soiurilor”.Practic genomul uman este agresat de acest ARNm viral,consecinţele mai ales cele pe termen lung fiind necunoscute.Vaccinul nu aduce un virus atenuat care să declanşeze răspunsul imun,aşa cum a fost la vaccinurile clasice,ci un concentrat de ARN-mesager a cărui provenienţă nu este explicată(de unde a fost extras?din celule de fetusi avortaţi,din celule de animale etc?).Dacă s-ar introduce doar ARN-m singur,sistemul imunitar al organismului l-ar anihila,aşa că el este legat de nanoparticule(care de asemenea nu se ştie ce sunt şi ce efecte au) în felul acesta forţând intrarea în celule.Ce se întâmplă dacă ARN-m viral preia funcţiile ARN-m celular,apoi intră în nucleu şi perturbă informaţia dată de ADN?.Ce se întâmplă dacă pe baza acestei codificări dată de ARN-m viral se declanşează sinteza de proteine(antigene) asemănătoare corpului uman şi apoi anticorpii fabricaţi atacă nu numai proteina virală ci şi cea a celulei gazdă,determinând o boală autoimună?.Ce se întâmplă dacă ARN-m viral care se răspândeşte în toate celulele corpului,nu numai în cele ale sistemului imunitar, ajung în celulele reproductive(spermatozoid şi ovul) şi modifică structura ADN-ului?.Vor fi urmari neştiute şi necontrolate la des- cendenţi.Se menţonează doar reacţii adverse imediate,cele mai multe alergii,dar cele pe termen lung?.Nici ei nu le ştiu pentru că nu au studiat vaccinul pe parcursul a mai multor ani.Când Dumnezeu a zis să nu amesteci soiurile, acum înţelegem că s-a referit la structura nevăzută,intimă a vieţii,cea care o perpetuiază şi îi dă specificitate: ADN şi ARN.A face acest experiment pe oameni fără o cercetare serioasă şi riguroasă e ca şi cum ţi-ai asuma atribuţiile lui Dumnezeu,pe el adevăratul Creator dându-L la o parte şi hulindu-L. Putem spune că este un atac la adresa creatorului şi a omului,cununa creaţiei.Rămâne răbdarea şi credinţa,chemarea şi îndemnul:”Teme- ţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă,căci ceasul judecăţii Lui a venit.Închi- naţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul,marea şi izvoarele apelor” (Apoc.14.7),şi Celui ce a făcut omul după”chipul şi asemănarea Lui, parte barbătească şi femeiască”.Să ne încredem în înţelepciunea lui Dumnezeu, „meşterul Lui la lucru..desfătarea Lui,jucând pe roto- colul pământului Său şi găsindu-şi plăcerea în fiii oamenilor”(Prv.8.2). Prima solie îngerească din Apocalipsa 14.7 ne spune:”Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă,căci a venit ceasul judecăţii Lui;şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul,marea şi izvoarele apelor”!.Acea- stă chemare este făcută să ne conştientizeze de puterea lui Dumne- zeu,atât în dragoste şi milă cât şi în dreptate şi judecată.Spre deose- bire de frica firească,lumească,temerea de Dumnezeu este “începutul înţelepciunii”(Ps.111.10),”este începutul ştiinţei”(Prv.1.7) şi “este izvor de viaţă,care fereşte de cursele morţii” (Prv.14.27).Domnul Hristos spune în Matei 10.28:”Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul,dar care nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă”.Şi ca să facă o deosebire între temerea de lume şi cea de Dumnezeu spune:”Vă las pacea Mea, vă dau pacea Mea.Nu v-o dau cum v-o dă lumea.Să nu vi se tulbure inima,nici să nu se înspăimânte”(Ioan 14.27).Acum mai mult ca niciodată este făcută această chemare la temere de Dumnezeu pentru că “a venit ceasul judecăţii Lui”.Atâta timp cât Domnul Hristos se află în Locul Preasfânt din Templul ceresc,încă mai este har,milă şi mijlocire pentru omul nepocăit.Psalmistul spune:”M-am gândit la aceste lucruri ca să le pricep,dar zadarnică mi-a fost truda,până ce am intrat în Sfântul Locaş al lui Dumnezeu şi am luat seama la soarta de la urmă a celor răi (Ps.73.16,17).Soarta omului este decisă prin judecata lui Dumnezeu în Sfântul Locaş.Daniel descrie acest moment magnific şi înfricoşător care ar trebui să trezească în fiecare om teama de Dumnezeu: “Mă uitam la aceste lucruri,până când s-au aşezat nişte scaune de domnie.Şi un Îmbătrinit de zile a şezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada,şi părul capului Lui era ca nişte lână curată;scaunul Lui de domnie era ca nişte flăcări de foc,şi roţile lui ca un foc aprins.Un râu de foc curgea şi ieşea dinaintea Lui.Mii de mii de slujitori Îi slujeau şi de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ţinut judecata şi s-au deschis cărţile”(Daniel 7.9,10).Cât timp Domnul Hristos se mai află în postura de mijlocitor în Locul Preasfânt mai este har şi milă pentru iertare,pocăinţă,apropiere de tronul milei şi rămânere în cartea vieţii.Când se declară:”Cine este nedrept să fie nedrept şi mai departe,cine este întinat să se întineze şi mai de- parte;cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sfânt să se sfinţească şi mai departe” (Apoc.22.11) atunci totul “s-a isprăvit”(Apoc.16.17) şi “răsplata Mea este cu Mine,ca să dau fiecaruia după fapta lui”(Apoc.22.12).Atunci “Templul s-a umplut de fum din slava lui Dumnezeu şi a puterii Lui şi nimeni nu putea să intre în Templu până se vor sfârşi cele şapte urgii ale celor şapte îngeri”(Apoc 15.8).Domnul Hristos Îşi lasă hainele de Mare Preot („..avem un Mare Preot care s-a aşezat la dreapta scaunului de domnie al Măririi,în ceruri,ca slujitor al Locului Preasfânt”..Evrei 8.1,2) şi le îmbracă pe cele de Împărat („Împărăţia lumii a trecut în mîinile Domnului nostru şi ale Hristosului Său.Şi El va împărăţi în vecii Vecilor”..Apoc.11.15).Solia primului înger cheamă nu numai la temere ci şi la închinare.Dacă teama este legată mai mult de judecată,în- chinarea este legată mai mult de puterea creatoare a lui Dumnezeu. Înainte de încheierea timpului de har,a istoriei lumii şi de revenirea Domnului Hristos,îngerul ne duce înapoi la Geneza cap.1,spunându-ne Că adevărata închinare se face în faţa Dumnezeului creator,Cel care are viaţa în Sine,care a făcut cerul şi pământul,marea şi izvoarele apelor,şi tot ce are suflare de viaţă.Dumnezeu a creat şase zile şi în a şaptea s-a odihnit.El a pus legile de mişcare şi funcţionare ale astrelor (soare,lună şi stele)şi ale pământului prin marea Lui putere şi înţelepciune.Proverbe 8.22-36 ne arată obârşia înţelepciunii divine şi puterea ei creatoare:”Eu am fost aşezată din veşnicie,înainte de orice început,înainte de a fi pământul...Când a întocmit Domnul cerurile eu eram de faţă; când a tras o zare pe faţa adâncului,când a pironit norii sus şi când au ţâşnit cu putere izvoarele adâncului, când a pus un hotar mării...când a pus temeliile pământului,eu eram meşterul Lui la lucru,lângă El,şi în totate zilele eram desfătarea Lui,.. jucând pe rotocolul pământului Său şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor”.Înţelepciunea Lui „a făcut Cloşca cu pui”(Amos 5.8), „a făcut Ursul Mare,luceafărul de seară şi Rariţele şi stelele din tinuturile de miazănoapte”(Iov 9.9),”a făcut peştii cei mari...după soiurile lor şi orice pasăre înaripată după soiul ei”(Geneza 1.21), „a făcut fiarele pământului după soiul lor,vitele după soiul lor şi târâtoarele pământului după soiul lor”(Geneza 1.25).După „soiul lor” înseamnă că fiecare specie care are suflare de viaţă în ea e capabilă să se înmulţească,să crească şi să existe păstrându-şi caracterele fiziologice şi morfologice bine definite.Înţelepciunea şi puterea Lui a făcut lucrul acesta şi El a spus la sfârşit „că erau foarte bune”(Geneza 1.31).Astăzi ştim ca aceste „soiuri” de viaţă îşi datorează trăsăturile specifice acizilor nucleici: acidul dezoxi- ribonucleic (ADN) şi acidul ribonucleic(ARN).Practic ei sunt baza vieţii pusă de Dumnezeu în fiecare specie.Controlează perpetuarea speciei,sinteza proteinelor(cărămizle vieţii) şi a enzimelor(catali- zatorii vieţii),au capacitatea de a se autoreplica şi de a menţine viaţa în toată frumuseţea şi diversitatea ei.ADN-ul se află numai în nucleul celulei iar ARN-ul şi în nucleu şi în citoplasmă.ARN-ul mesager intră în nucleu preia informaţia de la ADN revine în citoplasmă ,în ribozomi,şi pe baza acestei informaţii declanşează sinteza de proteine specifice celulei respective.Legea transmiterii caracterelor prin ADN şi ARN face ca ele să fie stabile în cadrul aceleeaşi specii.Orice perturbare în funcţionarea lor,prin agenţi fizici,chimici sau biologici duce la aberaţii şi mutaţii grave ale genotipului.Dumnezeu a interzis amestecul „soiurilor”: „Să nu împerechezi vite de două soiuri deosebite”(Levitic 19.19) şi „să nu sameni în via ta două feluri de seminţe,ca nu cumva să întinezi rodul seminţei pe care ai semănat-o şi rodul viei”(Deuteronom 22.19).Un exemplu de actualitate este vaccinul ARN-mesager împo- triva infecţiei covid.În lumina cuvântului lui Dumnezeu asistăm la o tentativă de amestec a „soiurilor”.Practic genomul uman este agresat de acest ARNm viral,consecinţele mai ales cele pe termen lung fiind necunoscute.Vaccinul nu aduce un virus atenuat care să declanşeze răspunsul imun,aşa cum a fost la vaccinurile clasice,ci un concentrat de ARN-mesager acărui provenienţă nu este explicată (de unde a fost extras?din celule de fetusi avortaţi,din celule de animale etc?).Dacă s-ar introduce doar ARN-m singur,sistemul imunitar al organismului l-ar anihila,aşa că el este legat de nanoparticule (care de asemenea nu se ştie ce sunt şi ce efecte au) în felul acesta forţând intrarea în celule.Ce se întâmplă dacă ARN-m viral preia funcţiile ARN-m celular,apoi intră în nucleu şi perturbă informaţia dată de ADN?.Ce se întâmplă dacă pe baza acestei codificări dată de ARN-m viral se declanşează sinteza de proteine(antigene) asemănătoare corpului uman şi apoi anticorpii fabricaţi atacă nu numai proteina virală ci şi cea a celulei gazdă,determinând o boală autoimună?.Ce se întâmplă dacă ARN-m viral care se răspândeşte în toate celulele corpului,nu numai în cele ale sistemului imunitar, ajung în celulele reproductive(spermatozoid şi ovul) şi modifică structura ADN-ului?.Vor fi urmari neştiute şi necontrolate la des- cendenţi.Se menţonează doar reacţii adverse imediate,cele mai multe alergii,dar cele pe termen lung?.Nici ei nu le ştiu pentru că nu au studiat vaccinul pe parcursul a mai multor ani.Când Dumnezeu a zis să nu amesteci soiurile, acum înţelegem că s-a referit la structura nevăzută,intimă a vieţii,cea care o perpetuiază şi îi dă specificitate: ADN şi ARN.A face acest experiment pe oameni fără o cercetare serioasă şi riguroasă e ca şi cum ţi-ai asuma atribuţiile lui Dumnezeu,pe el adevăratul Creator dându-L la o parte şi hulindu-L. Putem spune că este un atac la adresa creatorului şi a omului,cununa creaţiei.Rămâne răbdarea şi credinţa,chemarea şi îndemnul:”Teme- ţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă,căci ceasul judecăţii Lui a venit.Închi- naţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul,marea şi izvoarele apelor” (Apoc.14.7),şi Celui ce a făcut omul după”chipul şi asemănarea Lui, parte barbătească şi femeiască”.Să ne încredem în înţelepciunea lui Dumnezeu, „meşterul Lui la lucru..desfătarea Lui,jucând pe roto- colul pământului Său şi găsindu-şi plăcerea în fiii oamenilor”(Prv.8.2).