Răsare o lumină

Autor: Dany Căpătan | Album: Ajuns la cruce | Tematica: Nașterea Mântuitorului
Resursa adaugata de Danycapatan in 21/12/2020

Referințe

Isaia 9:1-7

Isaia 9:1 Totuşi întunericul nu va împărăţi veşnic pe pământul în care acum este necaz. După cum în vremurile trecute a acoperit cu ocară ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ţinutul de lângă mare, ţara de dincolo de Iordan, Galileea neamurilor.
Isaia 9:2 Poporul care umbla în întuneric vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină.
Isaia 9:3 Tu înmulţeşti poporul, îi dai mari bucurii; şi el se bucură înaintea Ta cum se bucură la seceriş, cum se veseleşte la împărţirea prăzii.
Isaia 9:4 Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul care-i lovea spinarea, nuiaua celui ce-l asuprea, le-ai sfărâmat, ca în ziua lui Madian.
Isaia 9:5 Căci orice încălţăminte purtată în învălmăşeala luptei şi orice haină de război tăvălită în sânge vor fi aruncate în flăcări, ca să fie arse de foc.
Isaia 9:6 Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni s-a dat şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii.
Isaia 9:7 El va face ca domnia Lui să crească şi o pace fără sfârşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi-n veci de veci. Iată ce va face râvna Domnului oştirilor.

Isaia 9:1-7

În țara umbrei morții, răsare o lumină!
Căci bezna nopții negre, nu va domni pe veci.
Peste pamântu-n care-i numai necaz, ruină,
Curând se-arată zorii, și netede poteci.

Tu înmulțești poporul, și îi dai bucurie,
Se bucură în Tine, ca-n zi de seceriș.
Parcă împarte prada cu mare veselie,
Ce-n lupta-nverșunată luat-au pe furiș.

Căci jugul apăsării, asupra-i nu mai este,
Luat e și toiagul, ce-l lovea an de an;
Nuiaua asupririi, ai frânt fără de veste,
În scrum sunt prefăcute, la fel ca-n Madian.

O veste minunată, străbate tot pământul,
Căci un copil din slavă, chiar azi ni s-a născut.
Un Fiu trimis de Tatăl, cum cere legământul
Întemeiat în ceruri, ‘nainte de-nceput.

Pe umerii puternici, va fi pusă domnia,
Căci pruncul cel din iesle, e-al lumii Împărat.
El, Prințul Slavei, Domnul, Emanuel, Mesia,
Îl vor numi de-a pururi, Puternic, MINUNAT.

Și Sfetnic fără seamăn, e Numele ce-L poartă,
Părinte-al veșniciei, și tare Dumnezeu.
E Domn al păcii astăzi, peste ființa noastră,
Și cât vor ține anii, așa va fi mereu.

Va face ca domnia, să crească-n a Lui mână,
Pe scaunul lui David, mereu va-mpărăți,
În judecată dreaptă, va fi a Lui cunună,
Iar în neprihănire, pe veci se va-ntări.

Dany Căpătan