O Minune de Crăciun!

S-a-ntunecat pe-afară în linişte şi pace!
Doar câinii-ncet mai latră prin curţi pe apucat'!
O stea pe cer se-arată printre sclipiri stângace,
Spre-a lumina cărarea pe timp de înnoptat!

În Grota cea umilă se-aprinde-un foc agale!
Sunt doi Drumeţi de vază, pierduţi şi obosiţi
Ce-şi caută sălaşul prin staul de-animale
Născând pe Pruncul Vieţii, ca oamenii smeriţi,

Doar încropind în pripă un loc de adăstare
Întru odihna Celei ce-A fost ursită-n vis
Să fie Maica Lumii şi sfântă alinare
Spre omul de credinţă şi sufletul deschis!

Se-aude lin un zgomot, visarea ca s-o strice
Şi uşa grea din lemne se-mpinge nevăzut!
În Peşteră se-arată vreo Trei Păstori ferice
Cerând încuviinţare să vadă-un Nou Născut,

Intrând cu grea ferire şi-ngenunchiind cu milă
În faţa unui leagăn ce poartă-n sânul lui
Pe Salvatorul Lumii şi Fiinţa cea Umilă
Ce azi e-o călăuză prin drumul orişicui!

Îşi scot păstorii cuşma şi-n sfântă bucurie
Cel mai bătrân întinde cununa din suman,
Rostind cu voce gravă ca toţi din jur să ştie:
"-Ni s-a vestit de-un Înger pe când eram în lan"

"Că-n seara asta, iată, ni s-A născut în pace"
"Acela ce din Ceruri de mult ne-a fost ursit"!
"Venit-am toţi cu gândul, din flori şi ram a face"
"Coroană minunată spre Cel ce ni-e Menit",

"Înlocuind doar vorba ce-o ştim de altădată"
"Că oile-s o turmă, iar noi păstorii lor",
"Cu gândul şi credinţa în Pruncul fără pată",
"Aflând că-I suntem turma, iar El ne e păstor"!

Crăciun fericit!