E mohorât văzduhul, curg zilele cernite,
Lumina nu-i lumină, arar mai vezi vreun far,
Stă uliţa pustie, cântările-s oprite,
Doar neaua străluceşte, bine că ninge iar!

Se-adună hulpavi corbii și croncăne pe garduri,
Ne-a amorţit simțirea, în suflete nu-i har,
Priveliştea e sumbră, pliată-n negre falduri,
Dar neaua-i încă albă, bine că ninge iar!

În nuferi nu-i candoare, în crini nu-i puritate,
Căci răul stăpâneşte pe-al binelui hotar,
Cei ce croiesc destine au mințile-ntinate,
Dar neaua e curată, bine că ninge iar!

Se stinge focu-n inimi, e-o rece-nstrăinare,
Fără vreo-mbrățișare amaru-i mai amar
Și dârdâie pământul de frig, de-nsingurare,
Dar neaua-l învelește, bine că ninge iar!

Se tulbură Irozii, magii pierdut-au steaua
Și doarme Betleemul, dar zorile răsar,
Iar Fiul ca un Rege cu straiul alb ca neaua,
Curând, pe nori, cu slavă se va întoarce iar!

Olivia Pocol (Bâlc) – 19 Decembrie, 2020