Călătorie prin Inimă

Dacă ai bate Doamne, la uşa inimii mele
Probabil, că nu Ţi s-ar deschide imediat,
Dar să presupunem, că ai fi un călător
Cel puţin o zi prin ea, aşa, pe neaşteptat .

Pietre neclintite, Îţi vor închide drumul
Şi pe el, fructele coapte sunt cam amare,
Ele sunt ca un gheţar în mijlocul inimii
Dar Doamne, în vârful lui, este o floare!

Ea, semnifică speranta, dragă inimii mele
Că într-o zi, voi fi mai bun şi înţelegător,
Cu cei din jurul meu, ce stau lângă mine
Şi voi fi mai darnic şi mai mult răbdător!

Dorinţe aşteaptă; dar uşa inimii s-a închis,
Şi eu mă găsesc captiv sub zăvoarele ei;
Sper că intr-o zi, se va deschide din nou
Ca Tu s-o schimbi, prin puterea dragostei .

Ligia Andreea Dinu
11 Septembrie, 2006