Un an; ce an... iar se sfârșește
Și parcă suntem tot mai seci
Privesc în jur și nimeni nu zâmbește
E totul gol, și ochii se simt reci.

Un an; ce an... a trecut iute
Și chinuiți am fost de greutăți
Dar mă întreb, an de an, câte sute
De oameni, au locuit pe străzi?

Am fost preocupați de starea noastră
A fost an greu, și suntem tulburați
Privesc spre cer la bolta cea albastră
Și mă gândesc acum la ceilalți...

De ce m-a speriat un an de suferință?
Sunt oameni care triști își duc viața
Poate sunt oameni care au o dorință
Dar și-au pierdut pe drum speranța

Doamne, aș vrea să fiu ca Tine
Să împart din bucuria mea celui dezamăgit
Să pot să aleg să fac doar bine
Să încurajez pe cel ce-i prăbușit.

Ajută-mă să pot să fiu exemplu
Să îndrăznesc să sar în ajutor
Să fiu un om micuț, atât de simplu,
Un neînsemnat și vesel trecător...