Să nu se cheme-acela frate,
ce-şi cere moştenirea
s-o risipească mai departe,
uitându-i răsplătirea.
Să nu se cheme-acela frate,
ce şi-a uitat menirea
şi umblā printre vase sparte,
uitând ce e iubirea.
Să nu se cheme-acela frate,
ce umblă cu bârfeli;
în urmā el sădeşte moarte
şi multe îndoieli.
Să nu se cheme-acela frate,
ce n-a-nțeles c-aicea
nimic nu-i este proprietate,
Şi-şi pierde moştenirea.
Să nu se cheme-acela frate
Ce murmură în ajutor,
fiind silit să ieie parte,
Poate cu-o mână sau picior.
Să nu se cheme-acela frate,
ce n-a-nțeles ce-i crucea,
dorind Isus să-i fie-aicea
mişea prosperitate.
Să nu se cheme frate-acela,
ce e viclean, rău şi semeț,
care defaimă-ntr-una Calea
de Aur, sângele-i fu preț.
Să nu se cheme-acela frate,
ce uită-a se supune
în dragoste, cu cumpătate,
cum la Romani ne spune.
Să nu se cheme frate-acela,
ce bănuieşte-ntr-una,
cu suspiciune, el pândeşte
să-l prindă pe-altul cum greşeşte
şi să-i aducă pâra.
Să nu se cheme frate-acela
ce umblă după fire,
că-n barcă el strica -va vela,
ce duce spre sosire.
Pot fi numiţi aceştia prieteni,
poate-amici sau poate oameni,
dar ei nu stau l-aceeaşi masă
cu fraţii care sunt din Casă.
Noi suntem toți prinşi într-o barcă,
vâslind spre al nostru Mire,
dar, dacă unii-s împotrivă,
vâslind în dezbinare,
atuncea barca se învârte
rătăcitor în mare.
Hilmanger 4.1. 2021
Romani 12