Nu-i grea si-amară încercarea,
Ci-amar e firul ce îl ai;
Tot el îți face şi durerea
Simțită când vrei să îl tai.

Nu- i grea şi searbădă povara
Ce-o ai de dus pe deal în sus,
Ci-i grea doar firea neputinţei,
Înăbuşind din greu comoara
Cu diamante biruinței.

Nu-i greu să faci ce-a zis Isus
Ci greu e ca să lepezi eul
Rupt de păcat să fii supus,
Îngenunchind şi greul.

Nu e prea greu să ai credință
Dacă-ai probat-o în răbdare,
Dac-ai primit chiar biruință
Și-ți ții curată a ta umblare.

Nu-i greu să strigi atuncia Tată
Pe Cel pe Care L-ai slujit
Ci greu e să-ți ridici tu fața
Când ai veșmântul prea mânjit.

Nu-i greu să spui în fața morții:
O, ai venit, tu, scumpă zi,
Când dorul fu cărarea vieții,
Iubire-n ape limpezi.

Nu e prea greu cum nu-i nici vântul
Ce pare că poartă cuvântul,
Să Îl irmăm pe-al nost Isus,
De Îl iubim lăsând pământul
Și înaintând spre sus.