Zboară, zboară sănioară,
Zboară ca odinioară,
În copilăria noastră,
Cu gutuie la fereastră.
Cu căciuli albe, pe dealuri
Stau căsuțele șiraguri,
Soarele când le privește,
Parcă-s rupte din poveste!
Veselia-i cât cuprinde!
Zgribuliți, cu nasuri cârne,
Cui îi pasă că-i ger mare?
Hai cu toți la sănioare!
Iarna cerne din cer, de sus,
Steluțe mii, fulgi jucăuși,
Și ne îmbracă-n haină albă,
De la prunc la cel cu barbă.
Doamne, câtă veselie,
Și pace, prietenie!
Domnul nostru privind în jos,
Zâmbi mulțumit, bucuros!
Și din cer începe -a cerne,
Binecuvântări eterne,
C-a Lui copii sunt minunați,
Armonioși ca și frați!

Amin!