În totul depindem de Tine
Cum plămânii de aer depind
În bucurii, munci și suspine.

Alin trimiți când ne vezi plângând
Calmezi o-ntristare de moarte,
Stimulezi la sfințenie un gând...

Și-atunci ființa poate să poarte
Povara grelelor întristări
De Tine să nu ne putem desparte.

Ești Tatăl dumnezeieștilor stări
Și-al nostru Stăpân cu-ndurare
Depindem de-ale Tale iertări.

Fără Tine-ar fi-ntunecare,
Ar fi nopțile fără sfârșit
Și nicicând n-ar fi desfătare.

Prin a Ta prezență am propășit
Să nu mai gustăm falimentul
Din multe-ncurcături am ieșit.

Zilnic ne trimiți tratamentul
De care depinde eternul destin
Care ne-ntreține prezentul.

La Tine dorințele noastre vin
Vrem legături neîntrerupte
Viețile noastre Ție-Ți aparțin.

Da, pe cale vor mai fi lupte
Dar vom sta lângă Tine mereu
Chiar de-or fi trasee abrupte.

Depindem de Tine Tată, Dumnezeu
Indestructibilă e legătura
Să putem ajunge la apogeu.

S-alegem splendoarea, nu zgura.

George Cornici/ IAN. 21