Israel popor iubit
Şi de Domul fericit,
Ascultă acum doar glasul Lui,
Glasul creeatorului.

Din Egipt El te-a scăpat
Din grea robie te-a luat,
N-ai ascultat chemarea Sa
Te-ai răzvrătit şi întristat,
Dar Domnul tot nu te-a lăsat.

Mană din cer ţi-a dat,
Cu apă din stâncă te-a adăpat,
Norul Lui te-a umbrit,
Focul te-a încălzit,
Călăuză El ţi-a fost
Mulţumit tu nu ai fost.

Care-i oare Dumnezeu,
Mai puternic şi mai vrednic
De slavă şi de cinste,
Pentru tot ce ti-a făcut?
De ce ai inima-mpietrită?
De ce te laşi condus de Eul tău?

De ce n-asculţi de a Lui chemare
Şi te laşi cuprins de frică,
Într-o beznă şi-ntuneric
Când lumina-i însuşi Domnul?

Pentru tine a dat popoare,
Pentru tine a dat ce avea de preţ
Pe Fiul Său iubit să moară,
Dar tu n-ai vrut să asculţi.

O, câtă dragoste îţi poartă
Tu eşti poporul Lui făgăduit,
Eşti mireasa ce apare
Lângă Mirele iubit.

Cu tine a-ncheiat un legământ
Din dragoste fierbimte,
Şi îţi cerea doar Sa-L aculţi
Şi să-L urmezi-nainte.

Deschideţi inima şi ascultă
Glasul creatorului Divin,
Căci haru-ncet, incet se duce
Şi revenirea Celui Sfânt şi drept
E mai aproape ca oricând.

Amin!