Ning amintiri, rafala de suspine
Ca-într-un ecou le întoarce înapoi
Cu tot aleanul încrustat în mine...
Așa reînvie copilul din noi.

Cireșii ning cu spoturi de petale
După o lege de din vremuri, veche,
Să nască roade-ngemănate care
Le tot purtăm cercei după ureche.

Ning ghioceii pe sumnă, pe ie,
Ning nopțile cu stele căzătoare,
Ninsoarea e cloșca pâinii din glie,
Doar sufletul e troienit de Soare.

Și anii ning cu șpan de-argint la tâmple,
Ne-aștern pe umeri mantii de Lumină,
Va fi ca mâine ceva să se-ntâmple,
Ninsoarea nouă trebuie să vină!

Se-apropie ziua să ningă altfel,
De jos în sus cu voaluri de Mireasă,
Va veni Isus, ne va chema la El!
Ninsori de sfinți care se-ntoc Acasă.