Unii spun că pocăința este foarte complicată
Și că n-o vor înțelege niciodată, niciodată
S-a format în gândul lor o idee cum că Cerul
Nu-i decât o fantezie, fiind una cu misterul.
Ce eroare, ce concepții! Cum de-n minte s-au născut?
Ei o văd ca plăsmuire din tărâm necunoscut.
Pocăința pentru ei nu-i decât o amăgire
Le complică existența și plăcerile din fire
Și de-aceea nu o vor, o exclud și o alungă
Nu vor nici mărturisire, nici răbdare îndelungă
“Ne-ar fi greu” afirmă ei să mergem în misiune
“Noi avem o altă viață și o altă pasiune”
E o scuză, e motiv, e motiv să nu răspundă
În a lor închipuire, este clar, vor să se-ascundă
Nu Îl vor pe Salvator să le spună ce să facă
Doar dorințele firești ei vor să le satisfacă
Ei doresc aici și-acum să trăiască fericirea
Îi încurcă foarte mult dac-acceptă mântuirea
Se complac în obiceiuri moștenite sau formate
Și la urmă vor ajunge la probleme complicate
Când clipa plecării vine conștiința le va spune:
“V-ați ascuns după perdea și-ați respins o rugăciune
Și ați neglijat mesajul ce putea să vă atingă
Și de-aceea au putut demonii să vă învingă”
O, de-ar ști că pocăința e o zilnică predare
Și că-i poate ajuta la necaz și la-ncercare
N-ar mai amâna o clipă, s-ar deschide pentru Slavă
Pentru traiul cu Mesia într-o veșnică Dumbravă.
Pocăința e slujire și sfânt crez, devotament
Faceți rost de ea acuma și-o s-aveți un tratament.

George Cornici/ Februarie, 2021