Credinţa nu-i ce poţi vedea.
N-o poţi pipăi, atinge.
Şi ce e minunat în ea
E că pe toate le învinge.
Cu ea au mers martiri la moarte
Cântând, cu feţi înseninate,
Căci ea priveşte mai departe
E-n inimile doar curate.
Şi orice om fără credinţă
Nu-i e plăcut lui Dumnezeu.
Aceasta e cu neputinţă
Ne scrie în Cuvântul Său.
Iar eu, de ce mă-ncred în Tine?
De ce de tânăr m-am predat?
Findc-ai pus credinţă-n mine,
Că pot să fiu şi eu iertat.
Credinţa nu e doar vorbire
Ea e putere şi e faptă,
Nu se-ndoieşte, nu-i cârtire,
Credinţa cu răbdare aşteaptă.
Ce minunată-i răsplătirea
Acelor care au crezut.
Şi cât de mare a fost peirea,
Acelora care-au căzut.
Azi crezi în Domnul? Crezi Cuvântul?
Trăieşte-L dar în viaţa ta,
Căci prin credinţă laşi pământul
Şi te înalţi în slava Sa.