S-a dezbrăcat pământul de lumină,
În giulgiul nopții groaza l-a-nfășat
Când răstignit pe Cruce, fără vină,
Isus Cristos murea pentru păcat.
S-a scuturat pământu-nfiorat
Când Jertfa Celui sfânt, de trei ori sfânt,
Se mistuia în foc pentru păcat,
Tu omulule, nu ești și tu pământ?
Pe Via Dollorosa n-ai simțit
A Lui Isus în spate Cruce grea?
Era a ta, pământ nechibzuit,
El a murit pentru a te salva.
Din coasta Lui ți s-a deschis Izvor,
Limpede, curată, Apă Vie,
Pământule, tu poți fi roditor,
Adâncul tău ascunde-o bogăție.
Pământule, trezește-te, ajunge!
Cohortele în luptă, le auzi?
Arde-n tine lacrima de Sânge,
Să nu mai zămislești în pântec Iuzi!
Nu șarpele de la călcâiul tău,
Neascultarea ta te-a doborât,
Pământ și El, Fiul Lui Dumnezeu,
Cu-aceleași elemente-a biruit!
Dragostea, mai mare decât toate,
Leagă elemente-armonios,
Știi pământ? Numai prin ea se poate,
Trăiește dar, în Trupul Lui Cristos!