DIN NOU LA CINĂ...

Din nou azi medităm la jertfa sfântă
Depusă la Calvar pentru păcat
Iubirea Tatălui ne-ncântă,
Spre zarea infinită ne avântă
Căci cu divinitatea ne-a-mpăcat,

Ne-a împăcat cu Cerul şi cu sfinţii
Ne-a ataşat de Tatăl Creator
Şi-acum iubim iubirea, nu arginţii
Şi nu ne mai bazăm pe rodul minţii
Ci doar pe braţul blândului Mântuitor.

Din nou Cuvântul ne-aminteşte
Părtaşilor la sfântul act
Cum sângele şi astăzi curăţeşte,
Cum ne dă pace, ne-ntăreşte
Să nu ieşim din sfântul pact.

Ne amintim din nou la Cină
De-un plan sublim, cuprinzător
Ce a produs în noi lumină
Şi-ndeamnă suflete să vină
La Cel ce e sublimul Veghetor,

Ne amintim de lunga agonie
Ce-a suportat-o Regele preasfânt,
Cum l-au bătut cu barbarie
Dar El avut-a o tărie
Din Cer şi nu de pe Pământ,

La toţi acei ce-L torturau
Le-a dat privirea Lui senină
Ei l-au respins, nu-nţelegeau,
Să-şi biruie orgoliul nu puteau
Şi au rămas în starea cea de tină.

Şi-acum când frângem pâinea iar
În ceasul de solemnă cercetare
Îl proslăvim pe Rege cu-adorare
Şi-İ mulţumim de sfântul dar
Ce-aduce-n suflete iertare.

Profunda noastră mulţumire
Noi zilnic o ’nălţăm smeriţi
Şi ne gândim la răstignire
Ca la o lucrare de jertfire
Prin care-am fost pe veci sfinţiţi.

Servind acum din pâinea de pe masă,
Servind şi din simbolicul pahar
Gândul ne duce la starea glorioasă
Ce-o vom avea când vom sosi Acasă
Dincolo de al zărilor hotar...

Unde-om cina cu-al nostru Mire
La Nunta-mpărătească fără de sfârşit.
Unde vom fi învăluiţi în strălucire,
Unde-om gusta din eterna fericire
În Mediu-acela pur, desăvârşit.

11 Septembrie, 2006