Ești trist ceștine azi pe cale? ,
Ești supărat de cineva? ,
De ai mereu tu fața plânsă,
Lumina ochilor ți-e stinsă,
Privirea-ți este întristată,
Tu nu mai ești ca altădată.

Ești obosit de alergare? ,
De-atât de-adesea tu suspini,
Ce s-a-ntânplat în a ta viață? ,
De ți-e umbrită a ta față,
De ce ți-e pasul azi oprit,
Privești în jos nedumerit.

De ce oftezi cu-atâta greu,
Stând singur într-un gând tăcut,
Până mai ieri mereu strigai,
Creștine când prin văi treceai,
Erai în ele fericit,
Dar astăzi ești de neclintit.

În fața valului ai stat,
Plin de credință tu mereu,
De ce tu astăzi aplecat,
Te lași de el să fii purtat,
Prin locul celor ce nu-s vii,
Unde n-ai vrea și tu să fii.

De ce tu mâna nu ridici,
Să strigi așa cum ai strigat,
De ce te lași de el azi dus,
Departe... unde nu-i Isus,
Pe-adâncul mări-ntunecos,
Ce este fără de Hristos.

De ce creștine abătut,
În viața ta tu astăzi ești,
De ce atât de întristat,
De ce-ți lași sufletul purtat,
Prin lumea care te-a orbit,
De ai ajuns un rătăcit.

În nopți mereu... mereu tu plângi,
Crezând că singur ai rămas,
Că nu ai fost tu ascultat,
De Cel spre care ai strigat,
Și spui că El te-a părăsit,
Creștine... tu ești amăgit.

Tu șoaptele le-ai ascultat,
Te-au doborât azi la pământ,
De ele ești tu frământat,
Și liniștea ți-au tulburat,
Creștine de ce le-ai crezut,
Când ești iubit... atât de mult.

Să dăm azi timpul înapoi,
Să ne-amintim cine ai fost,
De cine-ai fost cândva salvat,
În haină albă îmbrăcat,
Purtat de mână-n încercări,
Când rătăceai pe-alte cărări.

Să ne-amintim unde erai,
Când ridicat atunci ai fost,
De-o mână care ea te-a dus,
Mult mai aproape de Isus,
Pe tine când El te-a salvat,
Din lumea plină de păcat.

Aș vrea să te întreb ceva,
Privește-o clip-al tău trecut,
Să ne-amintim cum tu ai fost,
În viața ta fără vre-un rost,
Prin ea mergând spre un sfârșit,
Ce e și el un infinit.

Dar este-un loc doar cu dureri,
Speranță-n el nu va mai fi,
Căci nu e cerul mult visat,
De cei care au renunțat,
La lupta care-i pe pământ,
El nu e locul Celui sfânt.

E locul celui care azi,
El inima ți-a întristat,
Ducându-te pe-un drum închis,
Ce nu sfârșește-n Paradis,
Ducându-te în loc pustiu,
Dar tu ascultă... nu-i târziu.

Nu e târziu să te întorci,
Din rătăcirea-n care ești,
Creștinule ce ești creștin,
În fața clipelor ce vin,
Ridică-te nu te-apleca,
Orice-ar veni în fața ta.

O mână dacă azi ridici,
Și gândul dacă îl înalți,
Biruitor tu vei ieși,
Căci Domnul te va izbăvi,
El mâna ta o va vedea,
Și gândul îți va asculta.

Ridică-ți și privirea sus,
Să vezi cum norii se despart,
Cum raza ea va răsări,
Cum Duhul sfânt va coborâ,
Să-ți mângâie al tău suspin,
Că-i Duhul Celui ce-i divin.

Nu mai fi trist și suparat,
De zborul vorbelor în vânt,
Deschide-ți inima din nou,
Căci glasul Lui nu-i un ecou,
El rănile-ți va vindeca,
Tu lasă-L ca să intre-n ea.

Iar dacă ești azi obosit,
Putere Domnul îți va da,
Tu doar dorește-ți ca să mergi,
Chear dacă lacrimi multe ștergi,
Dorința El o va vedea,
Și va veni... te v-ajuta.

De sufletul ți-e abătut,
În deznădejde să nu cazi,
Nu mai lăsa să fii orbit,
Încrede-te necontenit,
Credința te va ajuta,
Să treci de orice vreme rea.

De valuri iarăși vor veni,
Să nu mai stai tu aplecat,
Fii ca în dragostea dintâi,
Ca l-anceput... așa rămâi,
Căci valul se va potoli,
Prin dragoste vei birui.

Chear noaptea de-i fără sfârșit,
Așteaptă căci va răsări,
Acel ce spui că te-a uitat,
Tu doar așteaptă ne-ncetat,
De El tu nu ești părăsit,
Căci El în noapte te-a păzit.

Nici șoaptele nu asculta,
Când ele-ntruna îți șopesc,
Creștine ele nu vor fi,
Care te vor călăuzi,
Ci vor mereu ca să cobori,
Vor să te stingi... vor ca să mori.

Creștine nicicând nu uita,
Că tu ești fiu de Dumnezeu,
El viață-n dreptul tău a scris,
Și-n cartea sfântă El a promis,
Că singur nu te va lăsa,
Ridică-te... El va lupta.

Chear dacă drumul este greu,
O clipă să nu te oprești,
Cu tine-i Domnul celor vii,
Tu lângă El doar să rămâi,
Și abătut și întristat,
Te va salva cum te-a salvat.

Și înc-un lucru să-nțelegi,
Că Domnul este și a fost,
Stăpân în cer și pe pământ,
Puterea Lui e în cuvânt,
Și mai ceva... mai e puțin,
Căci El a spus... " curând revin".