CERȘETORUL
(poezie inspirată după o întâmplare reală experimentată de fratele Marcu)

Era o zi de vară caldă
Frumosul Soare apărea usor
Sa ne-ncalzeasca cu ale sale raze
Cand, soneria ma trezi din somn

M-am ridicat grăbit din pat
Si catre usa ma îndrept
Privesc sa vad cine sa fie?
Ma uit pe hol e gălăgie

Un cerșetor umil și blând
Era gonit de-a mea vecina
Si il certa pe bietul om
Ca pe la ea sa nu mai vina

M-am îndreptat sa deschid usa
Acelui biet sărman bătrân
Și l-am primit cu drag în casa
Parea asa frumos și blând

L-am așezat pe-un scăunel
Si pe picioare l-am spălat
În grabă sa -i aduc și haine
Cu care trupul sa-i îmbrac

Cu inima mulțumitoare
L-am așezat la masa mea
I-am dat si apa și mâncare
Ca sa se poata sătura

In tot acest timp ii spuneam
Ca biblia sa o citească
El imi spunea c-o stie toata
Eram mirat de a sa șoapta

Iar când sa plece, de la usa
Mai mult de Dumnezeu doream sa-i spun
Dar el cu vocea lui înceată
Cu multă pace mi-a raspuns

-Stii, până ca sa vin la tine
La Dumnezeu eu M-am rugat
Am incercat si la alt suflet
Însă pe loc m-a alungat

Uimit fiind pentru o clipă
Nelămurit M-am întrebat
Din tot orașul doar la mine
In casa el sa fii intrat?

Vrând ca sa-i dau câțiva bănuți
Pentru-a avea de cheltuială
El s-a oprit și m-a privit
Vorbindu-mi iarăși cu sfială

Ca sa vedeti ca Dumnezeu
E Cel ce m-a trimis la voi,
Te rog privește acest semn
Si-a ridicat cămașa apoi

Cand am privit semnul din coasta
Eu am rămas inmarmurit
Acest bătrân... . e chiar Acela
Ce pe o cruce a murit!

A deschis ușa si-a plecat
Iar eu cand M-am simțit în stare
Am alergat sa-L chem napoi
Dar parca se pierduse -n zare

Ah... de-ati stii ce rau imi pare
Ca nu L-am mai putut găsi
Mult as fi vrut sa-L strâng în brațe
Și sa-l intreb. . Cat poti iubi?

Si am căzut atunci pe gânduri
Mi-am amintit că Dumnezeu
Mi-a spus că Va venii la mine
Asa cum n-o sa m-astept eu

O, Doamne ce minune mare
Cu Tine la masa am stat
Cuvintele nu sunt de-ajuns
Sa -Ti multumesc. . M-ai vizitaat!

Voi dragi creștini, luati aminte
Caci nu stim pe cine hrănim
Poate acel ce-ti cere-o pâine
E chiar Isus... sa nu-L ranim!


De Andra Silea