Voi, tineri, ce ați pășit voios pe cale,
Jurând credință pân' la moarte,
Mă-ntreb de-ați înțeles voi, oare,
Că ați ales voit a suferinței vale...
Voi, tineri, iubiți de Domnul pân' la moarte,
Ce luați a bogăției parte,
Mă-ntreb: L-ați știut voi, oare,
Pe Cel născut în grajd de animale? ! ...
Când pui al lumii chip pe tine,
Smerenia crezând rușine,
Mă-ntreb de ai știut tu, oare,
Pe Cel purtând smerenia splendoare? ! ...
Voi, care doriți iubirea lumii,
Tânjind laude din ea,
Mă-ntreb de ați știut voi, oare,
Ce cupă grea, otrăvitoare,
Lovește moarte-n cel ce bea? ! ...
Voi, tineri, florile grădinii Lui,
Miresme proaspete din vale,
Fugiți de orice face lumea,
Răbdând toți țepii de pe cale...
Tu, omule, ce vrei să fugi
Cât mai departe de-orice cruce,
La urmă te-ai trezi că plângi,
Căci calea ta în Rai nu duce. .
El nu ne-a dat ce ne dă lumea,
Al' firii voi să împlinim,
Ci să călcăm iubind pe culmea
Răbdării drum să biruim...
Da, da, se poate, prin iubire
Să te jertfești cu dor de sus,
Lăsându-i lumii a ta fire,
În totul fiind al lui Isus...
Acum, dacă te crezi mai mare,
Decât Acel Ce te-a-nvățat,
Urmează-ți drumul și-a ta stare
Și vei ajunge lepădat. .
Hilmanger, 25.2. 2021
Domnul Isus să se îndure de noi